VÁMA vami s. f. 1. Institutzie de stat care se ocupa cu evidentza shi controlul asupra intrarii shi ieshirii din tzara a marfurilor mijloacelor de transport etc. shi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri; loc punct in care functzioneaza aceasta unitate. ♦ Taxa care se plateshte k un bun sa treaca dintro tzara in alta sau (in trecut) dintro regiune in alta a tzarii. ◊ Loc. vb. a pune vama = a vamui. ♦ Cantitate de grauntze care se percepe la moara k taxa in natura pentru macinat; uium. 2. (In credintzele populare) Fiecare dintre cele shapte (sau noua) popasuri (in vazduh) prin care se crede k trebuie sa treaca sufletul mortului pentru a ajunge in cer. ♦ Bani care trebuie sai plateasca mortul k sa poata trece shi calatori pe lumea cealalta. Din magh. vam.