Definiția cu ID-ul 938180:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UITĂTÓR, -OÁRE, uitători, -oare, adj. (Rar) Care uită; uituc. Traiul e un balsam, și omul, uitător. MACEDONSKI, O. I 174. ♦ Care te face să uiți, care aduce uitare. A băut din apa fără gust și uitătoare a Letei. EMINESCU, N. 60.