Definiția cu ID-ul 19625:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚICLẮU, țiclăuri, s. n. (Reg.) Stâncă foarte ascuțită și înaltă; vârf de munte sau de deal; pisc. – Din magh. szikla.
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚICLẮU, țiclăuri, s. n. (Reg.) Stâncă foarte ascuțită și înaltă; vârf de munte sau de deal; pisc. – Din magh. szikla.