3 definiții pentru trăgănătură
Explicative DEX
trăgănătură sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) ~nit~ / Pl: ~ri / E: trăgăna + ~{ă)tură] (Înv) Modulație prelungită a vocii.
TRĂGĂNĂTURĂ s. f. (Ban.) Tărăgănare. Tregenĕturĕ. Prolongatio. AC, 375. Etimologie: trăgăna + suf -(ă)tură.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
trăgănătúră s.f. (înv.) modulație (a vocii) prelungită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: trăgănătură
trăgănătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |