TREBALUÍ trebaluiesc vb. IV. Intranz. A face tot felul de treburi marunte (mai ales pe linga casa); a roboti. Doi slujitori trebaluiau in lemnarie subt un shopron. SADOVEANU O. VII 52. Calugarul prisacar trebaluia printre stupi insotzit in toate mishcarile lui de un nour de albine. HOGASH DR. II 22. ◊ Tranz. Pe cind trebaluia toate cu mare harnicie se gindea. SADOVEANU P. M. 42. Unul din ei apuca spre paduri sa vada na putea ceva trebalui shi pe acolo. CREANGA P. 144.