Definiția cu ID-ul 713604:
Jargon
tocănắu, (tocăner), s.n. – Băț cu care se amestecă mămăliga (tocana); făcăleț (ALR 1971: 520). – Din tocană + -ău.
tocănắu, (tocăner), s.n. – Băț cu care se amestecă mămăliga (tocana); făcăleț (ALR 1971: 520). – Din tocană + -ău.