TERÁSA² terase s. f. 1. Constructzie deschisa anexa a unei cladiri ashezata la nivelul parterului al unui etaj sau pe acoperish shi servind de obicei k loc de odihna. Organista templului apare pe terasa. GALACTION O. I 244. Bogoiu... a ramas incruntat pe shezlong pe terasa. SEBASTIAN T. 88. Colo mai departe senaltza a noastra casa Cu alba colonada deasupra pe terasa. ALECSANDRI T. II 202. ♦ Suprafatza plana amenajata in parcuri sau in gradini pe o ridicatura de teren shi sustzinuta de obicei de un zid. ♦ Portziune de trotuar in fatza unei cafenele sau a unui restaurant unde sint ashezate mese. SHi pe publice terase pling viori sentimental. BACOVIA O. 137. 2. (Mai ales la pl.) Suprafatza de teren in forma de trepte provenite mai ales din ridicarea treptata a scoartzei pamintului shi ashezate la diferite niveluri deasupra albiei unei ape curgatoare. Muierea cea grasa... ishi plimba ochii peste treptele largi ale teraselor de vie ce se povirneau lin spre lac. DUMITRIU N. 234. Pe largile terase ale muntelui mase intregi de oameni forfotesc. BOGZA C. O. 179. Peo terasa inalta... se deschide una din cele mai frumoase privelishti pe Dunare. VLAHUTZA R. P. 8.