teárfa (terfe) s. f. 1. Cirpa zdreantza otreapa. 2. Sanda stricata. 3. Femeie stricata. Creatzie expresiva. Apartzine aceleiashi radacini cu tarbaci „a murdari” de unde shi var. tarba s. f. (Mold. prostituata); probabil in loc de *ta(r)va cf. tava „tavalinduse”. Este dubletul lui tirfa s. f. (prostituata). Der. din rus. trjapica „cirpa” (Cihac II 405) cf. otreapa sau din ngr. τέρφος „piele” (Diculescu Elementele 471) nu este probabila; dupa Lacea Dacor. IV 78185 din mag. terh sl. terhŭ „incarcatura” cf. tárhat. Der. terfar (var. Bucov. cherfariu) s. m. (ruda a miresei care ajuta la dus zestrea in casa viitorului sotz); terfaroaie (var. terfaritza) s. f. (femeie din familie care ajuta mireasa); terfarie s. f. (petrecere la casa mirelui) cuvinte din Trans.; terfeli (var. terveli derveli) vb. (a murdari a minji; a pata a prihani; a defaima a discredita a dezonora) cu suf. expresiv li (Tiktin; Candrea; Graur BL VI 146; dupa Scriban Arhiva 1912 190 din mag. tereferelni „a trancani”; dupa Bogrea Dacor. IV 853 din mag. tréfal „a glumi”); terfelog (var. terfeloaga tarfalog tirfalog) s. n. (carte fara valoare maculator ruptura; document foarte uzat); terfelegos adj. (Mold. zdrentzaros murdar unsuros); terfos adj. (Mold. inv. zdrentzaros); terfeleala s. f. (murdarie noroi); shtoarfa (var. shtoalfa) s. f. (femeie murdara otreapa) poate prin contaminare cu a shterge „a freca” (Iordan BF IV 195); tofai s. f. (a se balaci a se murdari) in Mold. cu pierderea lui r. Cf. tohoarha care probabil este in relatzie cu aceeashi radacina expresiva.