Definiția cu ID-ul 719726:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tăbultóc n., pl. oace (dim. d. tăbol, format într’o limbă slavă din care a fost luat). Est. Tăbuĭeț. – Și tăbîltoc, tobîltoc, tobultoc și tomultoc. În Neam. Rom. Pop. 6, 716: tăbăltuc (tăgîrță).