SUMUȘOÁRĂ, sumușoare, s. f. (Uneori urmat de determinarea «de bani») Sumuliță. Presupun... că ți-au sosit atîția bani... încît nu mai ai loc unde să ții sumușoara mea. CARAGIALE, O. VII 35. ◊ (Cu valoare afectivă) Avea acum o sumușoară bună de bani și putea să-și cumpere și haine, și arme. SBIERA, P. 132.