SUBIECTÍVA s. f. (< adj. subiectiv a cf. fr. subjectif lat. subjectivus): propozitzie subordonata necircumstantziala care indeplineshte functzia de subiect pe langa verbul predicativ (personal sau impersonal; activ reflexiv sau pasiv) pe langa expresia verbala impersonala adverbul predicativ sau interjectzia predicativa din propozitzia regenta. Este introdusa prin conjunctziile subordonatoare k sa k... sa daca shi de prin locutziunea conjunctzionala subordonatoare cum k prin pronumele relative cine care ce catzi cate cel ce shi ceea ce (in diferite cazuri cu sau fara prepozitzie) prin adjectivele relative catzi cate shi ce prin pronumele nehotarate relative oricine shi orice prin adverbele relative cum unde cand cat shi incotro. Raspunde la intrebarile cine? shi ce?: „...e drept k avea un spirit de observatzie nemaipomenit” (I. Al. BratescuVoineshti); „Pesemne caistai Flamanzila” (Ion Creanga); „... nu se cade sa faca asha lucru” ( C. Negruzzi) „Numai arareori se intampla k el sa stea mai mult” (I. Slavici); „Putzin ne importa daca aceste trei dame se hotarasc a parasi locul lor...” (I. L. Caragiale); „Pentru mine e totuna deai mancat / sau / nai mancat” (B. P. Hasdeu); „Se pare cum ki alta toamna” (M. Eminescu); „Cine nu invatza la tineretze va plange la batranetze” (Folclor); „Care incepe bine sfarsheshte frumos” (idem); „SHia fost minune ce spunea” (G. Coshbuc); „Catzi au auzit sau mirat”; „Cel ce se uita la vant nu va semana” (Folclor); „Ceea ce ai spus prima oara a intrat perfect in urechea lui” (M. Sadoveanu): „Oricine trece... vede” (E. Camilar); „... Intamplese orice so intampla!” (I. L. Caragiale); „Se shtie cand sosesc berzele primavara”; „E de neinchipuit cat de nedestoinici suntem...” (Em. Garleanu) etc. ◊ ~ anticipáta: s. anuntzata inainte. In propozitzia regenta prin intermediul formelor de nominativ ale pronumelui personal cu functzie de subiect k in exemplul „Nu prinde el nici unul cine alearga dupa doi iepuri.” ◊ ~ reluáta: s. intarita subliniata prin formele de nominativ ale pronumelui personal cu rol de subiect in propozitzia regenta de dupa ea k in exemplul „Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde el nici unul”.