strúnga (gi) s. f. 1. Deschizatura de ieshire din tzarcul oilor portitza prin care poate trece numai o oaie. 2. TZarc ocol la oi. 3. Defileu chei. 4. Gaura deschizatura. 5. Strungareatza. Mr. megl. strunga. De la strung in sensul de „dispozitiv care executa frecare” fiindca strunga face k oile sa treaca frecind stilpul portitzei sau pe ciobanul care ashteapta linga el. Pentru semantism cf. sp. torno „instrument care face sa treaca obiectele printrun spatziu inchis” chiar daca nucleul semantic al sp. este diferit. Sensul lui strung shi strunga este acelashi de „lucru care roade” shi este natural daca ne gindim k sursa comuna este sl. strugati „a razui” cf. struji. Totushi pentru acest cuvint sau propus etimoane foarte diferite. Din a stringe „a inchide” (Miklosich Slaw. Elem. 47) dificil fonetic. Din alb. strungë (Miklosich Slaw. Elem. im Magyar 35) e acelashi lucru deshi alb. in opinia lui Miklosich depinde de stragoń < lat. stringĕre. Dintro radacina indoeurop. *strng (Jokl Sb. Wien CLXVIII I 89; Barič Albanorum St. I 105); dintro radacina *sru „a fugi” (Philippide II 735); din gr. στενυγά „ingustime” (Diculescu 198) sau *στρόγγα (Draganu Romanii in veac. IXXIV 60; cf. Tamás Archiv. Europ. CentroOrient II 269); dintro radacina tracica *struma „curgatoare” (Pascu I 191); cf. Scriban; din lat. ruga contaminat cu v. germ. stranga (Giuglea Dacor. II 3403). In general se admite k este cuvint foarte vechi shi k in rom. sa raspindit in alte idiomuri balcanice shi orientale cf. Tiktin shi Candrea shi Rosetti II 122. Uz general (ALR I 31). Der. strungar s. m. (cioban care mina oile prin strunga); strungareatza s. f. (raritura la dintza; ciubar de muls oile). Din rom. provin negreshit toate formele cu infixul n k ngr. στρούγγα (Meyer Neugr. St. II 79; Murnu Lehnw. 43) alb. strungë (Meyer 418) ceh. slov. rut. strunga pol. strąga mag. ezstrenga (Candrea Elementele 401) ven. strunga (Tiktin). Formele fara infix nazal (bg. straga sb. straga) pot proveni shi ele dintro forma anterioara nazalizarii cf. strug fatza de strung sau din sl.