STRÍNGE string vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori ale unei curele etc. innodate sau infashurate in jurul cuiva sau a ceva spre a lega (mai) bine; a face mai strimt (un latz o cingatoare); a fixa. FatFrumos inshela shi infrina calul shi chinga o strinse mai mult decit altadata shi porni. ISPIRESCU L. 5. Iute iute k string latzul! Ce i lash stringe eu insumi de nu miar fi teama! ALECSANDRI T. I 333. Deci o au strins tare cu latzul shi apoi au traso in padure. DRAGHICI R. 99. Voinicel tras prin inel Asha din gura zicea: Vina puiculitza mea Vin’ de stringe briul meu. SHEZ. II 6. Expr. A stringe friul (sau de friu mai rar friiele) = a trage de friu pentru a opri a stapini a indemna sau a conduce calul. Stringea de friu shi tremura: Iar calul ud de cale Pamintun loc il framinta. COSHBUC P. I 195. Strinse friul calului cu mina stinga i dete calciie shi cu paloshul in dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU L. 18. Plecind apoi cu totzii string friiele dau pinteni In sprintene dezghinuri ishi salta caii sprinteni. ALECSANDRI P. III 227. A stringe cureaua = a rabda. ♦ A petrece una peste alta marginile unui veshmint pentru a acoperi bine corpul (shi al feri de frig). Pe dupaamiaza cu greu suind imi strinsei bine cojocul la piept. SADOVEANU O. VIII 10. Oamenii ishi stringeau sumanele shi infundau caciulile. REBREANU R. II 17. ♦ Fig. A intari o legatura care uneshte pe oameni. A stringe o prietenie. A stringe o aliantza. ▭ Mintea vremea shi ispita necontenit ne arata A stringe inca mai tare acea dragostenchegata. CONACHI P. 295. 2. Tranz. A prinde cu mina a apuca shi a apasa (puternic). Il stringea de bratz pe Patru i spunea iarashi shi iarashi focul lui din noaptea trecuta. DUMITRIU N. 171. El stringe banii mai cu foc SHi pleaca beat de mult noroc. COSHBUC P. I 110. Cind vad k mitza face marazuri tzo string de coada de maninca shi mere paduretze k nare incotro. CREANGA P. 230. Expr. A(i) stringe (cuiva) mina = a da mina (cu cineva) (in semn de salut). Ia strins mina rostind: domnule Vartolomeu Diaconu tzin satzi multzumesc pentru ospitalitate! C. PETRESCU A. 298. Imi strinse mina shimi fagadui prietenia lui cu aerul unui viitor ministru care promite o slujba unui protejat. VLAHUTZA O. A. 192. A stringe (pe cineva) de git = a gitui a sugruma; fig. a sili pe cineva sa faca un lucru a impune cuiva o constringere a constitui pentru cineva o oprimare. Nu vantreaba nimenea de punga Nu va stringe nimenea de git Dar viatzai scurta vremea lunga. BENIUC V. 117. Constantin sa inapoiat la cazarma. A gasito posomorita... Serviciul era greu disciplina il stringea de git ranitza crescuse cit un munte. GALACTION O. I 135. Schimonositurile aceste ma string de git... In toate zilele tot tzipete shi bocete. ALECSANDRI T. 1015. A stringe pe cineva in bratze (la piept etc.) = a imbratzisha pe cineva cu dragoste sau a inshfaca pe cineva cu putere pentru ai zdrobi corpul. Craiasan veselia ei cu graba senvoieshte: «Ma stringi la piept shiatita cei?». SHi pieptul Anei creshte. COSHBUC P. I 68. Atunci strinse pe zmeu in bratze il ridica in sus shi cind il lasa in jos il baga pina in genunchi in pamint. ISPIRESCU L. 88. Vis frumos avutam noaptea. A venit un zburator SHi stringindul taren bratze era mai k sal omor. EMINESCU O. I 80. Se intzelege... am sa te string in bratze pina tzio ieshi sufletul. ALECSANDRI T. I 445. (Fig.) Gerul aspru shi salbatic stringen bratze cu jalire Neagra lunca de pe vale care zacen amortzire. ALECSANDRI P. III 11. (Eliptic) Il imbratzisha pe barbatusau il stringea vorbea fara shir. DUMITRIU N. 163. (Refl. reciproc) Ei la lupta sau luptat Cu putere sau luptat Cind la vale se izbea Cind la piepturi se stringea. SHEZ. II 6. 3. Tranz. A presa a apasa (cu ceva) din doua partzi sau din toate partzile. SHi sosind acolo gasi un balaur foarte groaznic stringind in gura un biet cerb. RETEGANUL P. III 15. Hatz! dracul subsuoara shil stringe cu atita putere de era bietul drac sashi dea sufletul. CREANGA P. 53. ◊ Expr. A stringe (pe cineva) cu usha (sau in cleshte in balamale in chingi in pinteni) = a sili (pe cineva) sa faca ceva; a lua din scurt. Imi vine sai string cu usha pe Bondicescu shi pe Pungescovici k sami hotarasca odata ce ginduri au. ALECSANDRI T. I 134. Iam prins mai dinioare cu oca mica la picioarele fetelor in genunchi... shi tronc! iam strins cu usha. Deacum potzi sai priveshti k ginerii mei. id. T. 444. ♦ (Despre obiecte de imbracaminte) A apasa asupra corpului (fiind prea ingust prea strimt) shi a provoca o jena o durere. Uf! k tare ma string pantofii! DELAVRANCEA O. II 308. Dar briul meu astazi ma stringe La copcii cu greu il ajung. COSHBUC P. I 64. Este o persoana care ar dori foarte mult sa gioace o polca cu dta. Cit de rau imi pare... dar ma stringe o cizma da ma usc k o pruna pa streshina. ALECSANDRI T. I 160. Fiecare shtie undel stringe cizma (= fiecare ishi shtie pasul sau necazurile sale). ◊ Expr. Al stringe (pe cineva) in spate (de frig sau de frica) = a se infiora (de frig sau de frica). Doar sa incalzi citushi de cit shi na mai clantzani atita din masele... k parca ma stringe in spate cind il vad asha. CREANGA P. 246. Dar cind shtia k are sa deie peste Ivan i se taiau picioarele sho stringea in spate de frica. id. ib. 314. ♦ A fixa (printro mishcare de invirtire) o piesa filetata a unui mecanism; a inshuruba tare. ◊ Expr. A stringe shurubul = a intrebuintza mijloace (abuzive) de constringere a inaspri regimul (impotriva cuiva). [Arestatzii] fusesera trimishi spre arestul tribunalului. Scapasera de «shurubul» care numai subalternul mustacios invatzase sal stringa cu atita indeminare incit ar fi smuls adevarul shi din piatra. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 77. ♦ Fig. A sili a constringe. Nici o grija. Am sa shtiu cum sai string pe patroni sa va aprobe revendicarile. PAS Z. IV 191. Prin foame nu era chip sai stringa. CARAGIALEO.III 91. ♦ A aduna laolalta (facind sa ocupe un spatziu mai mic); a inghesui. SHi teo stringen doua shiruri ashezindute la coada In vro nota prizarita sub o pagina neroada. EMINESCU O. I 134. 4. Tranz. (Complementul indica anumite partzi ale corpului omenesc) A inchide (cu putere) a incleshta. Strinsei pleoapele mai tare k sa vad mai bine. HOGASH M. N. 17. Stringind ochii silit shi tare a alunecat cu visul sau in intuneric na mai vazut nemic. EMINESCU N. 47. ◊ Expr. Ashi stringe gura buzele (sau intranz. a stringe din buze) = a incleshta gura (buzele etc.) de obicei pentru a se retzine sa nu vorbeasca sa nu plinga etc. Batrina se uita la el strinse buzele punga shi clipi din ochi. DUMITRIU N. 240. Vitoria ofta. Ishi strinse shishi strimba buzele. Se poate; numai greu imi vine a crede una k asta. SADOVEANU B. 52. Fiecare drac shia facut cite o pipa de lut... shi umplindule de tutun shi dindule foc incepura a stringe din buze shi a face: pi! pi! pi! RETEGANUL P. II 67. Baba scrishni din dintzi k apucata dar apoi ishi strinse moara cea hirbuita de gura k sa nu iasa prin ea veninul cei rascolea inima pestritza. EMINESCU N. 22. Ashi stringe fruntea (sau sprincenele ochii) sau (intranz.) a stringe din sprincene din ochi = a lua o infatzishare posomorita; ashi incretzi fruntea (sau sprincenele) cu incruntare; a se incrunta a se posomori. Nutzi stringe fruntea k nu ma sperii. DAVIDOGLU M. 20. Decebal ishi stringe sprincenilencruntate Priveshte incodata spre scumpa lui cetate Scruteaza nesfirshitul iubitei sale tzari Ce ardenflacarata din zari shi pinan zari. EFTIMIU I. 145. Tea cuprins necaz deodata SHi din ochi cu ciuda stringi. COSHBUC P. I 219. Ashi stringe pumnii = ashi incleshta pumnii in semn de minie. Georgen munte pumniishi stringe. Buza cruntan dintzi o mushca SHi de multa ciuda plinge. COSHBUC P. I 62. (Intranz.) A stringe din umeri = a ridica din umeri in semn de dispretz nepasare nehotarire nedumerire. Sabina strinse din umeri la acest refuz. C. PETRESCU C. V. 116. HarapAlb shi cu ai sai au inceput a stringe din umere nepricepinduse cei de facut. CREANGA P. 263. Le privesc strimbinduse shi stringind din umeri. NEGRUZZI S. I 37. 5. Tranz. A aduna laolalta marginile faldurile unui obiect (de pinza); a infashura a indoi a impaturi. O gaseshte in sala stringind sul covorul. BASSARABESCU S. N. 17. Stringetzi pinzele k se pre clatina corabia! Mergi de te razama deun catarg! ALECSANDRI T. I 330. Naframa nu se duce asha ci se stringe binishor shi se pune sub briu ori in sin. SHEZ. I 89. ◊ (Prin analogie) [Pasarile calatoare] se abat in shesuri la asfintzit de soare Stringind ale lor aripi cazute de lung zbor. ALECSANDRI O. 75. (Fig.) Apoi inchipuirea ishi stringea sa aripa; Tablourile toate se shterg dispar incet. ALECSANDRI O. 166. ◊ Refl. (In expr.) A i se stringe (cuiva) funia la par se spune cind cineva ajunge intro situatzie fara ieshire (in special cind i se apropie moartea). Faca moartea ce va voi cu mine caci vad eu bine k mi sa strins funia la par; incep a slabi vazind cu ochii. CREANGA P. 320. ♦ Refl. (Despre fire textile tzesaturi etc.) Ashi reduce volumul sau lungimea; a se strimta a intra (la spalat). 6. Refl. (Despre fiintze) A se ghemui a se zgirci ashi contracta trupul (mai ales din cauza frigului). Streinul sa strins linga soba shi a ramas timp indelung pe scaun cu obrajii in palme cu coatele pe genunchi. C. PETRESCU A. 290. Fiecare sa strins mai mult in patul lui cald incolacindushi trupul ferinduse de ceva rece. SAHIA N. 118. Sa strins de spaima toata linga pom. COSHBUC P. I 253. Din ce in ce mai mult crivatzul se intetzea shi frigul ma patrundea; mam strins cit mam strins dar daca am vazut sham vazut mam dat jos. GHICA S. A. 96. (Tranz.) Ishi stringe Florea capul intre umeri shi tace. GALAN Z. R. 61. Pe urma ishi stringea genunchii la gura shi raminea asha. SAHIA N. 115. ◊ Expr. A se stringe in sine = a deveni putzin comunicativ a se inchide in sine. In ceasurile de odihna Cocor shedea uneori tacut shi se stringea in sine. SADOVEANU M. C. 114. A i se stringe (sau tranz. stringe cuiva) inima (sau rar sufletul) = a simtzi (sau a face pe cineva sa simta) o nelinishte o ingrijorare o teama. Iniman piept mi se stringe: Prin cringul cel desfrunzit De chiciura albanflorit Crivatzul shuiera... plinge. MACEDONSKI O. I 17. Ele pling shi mi se stringe Inima cum stau shiascult COSHBUC P. I 263. Un sentiment de groaza... i stringea inima. VLAHUTZA la TDRG. Sa iubeasca ideea aceasta i stringea adesea inima. Cum ar fi shtiut el sa iubeasca! EMINESCU N. 36. Bucuria uimirea i stringea sufletul. id. ib. 48. II. 1. Tranz. A aduna lucruri cazute risipite (pentru a le pune laolalta a face o gramada a le asheza la pastrare etc.). Chiaburul continua sa stringa semintzele inspaimintat de tacerea brigadierului. MIHALE O. 494. Un teanc de dosare se pravali shi curse imprashtiinduse pina sub picioarele colonelului. Furierul se repezi vertiginos shi incepu sa le stringa. SAHIA N. 81. De ziua numelui in dar Primise roze Anishoara... Lea strins frumos intrun pahar. IOSIF PATR. 43. ◊ Fig. Cu amindoua miinile Toto stringea felicitari calduroase de la bunii sai prieteni. MIRONESCU S. A. 109. Nu mii ciuda k teai dus Mii ciuda k nu miai spus Cu dragostea ceai facut. Am strinso manunchin mina SHiam zvirlitontro gradina. SHEZ. I 48. ♦ (Cu complementul «recolta» sau un echivalent al acesteia) A culege. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? CREANGA P. 155. Tocmai acum cind e timpul de strins pinea de pe cimp sa o lase k sa putrezeasca pentru ce? ALECSANDRI T. I 249. ◊ Refl. pas. Catra toamna cind se stringe de pe cimp ei au adunat... de la fiecare om... SHEZ. I 261. ♦ A culege a aduna spre a face provizii. Sa stringem nishte tirshuri shi sa facem toata noaptea foc sa fuga tzintzarii. CREANGA P. 129. Mai intii sau abatut pe la copaciul cocos din care shau luat citeva poame de mincare apoi mergind la tzarmurile marii shau strins shi ceva stridii. DRAGHICI R. 60. De la copacul cazut totzi alearga lemne sa stringa. ♦ Refl. A se aduna. Dar pin’ ce sor stringe nourii vremii rele shior tzine sfat mormaind din tunete shi clipind din fulgere noi ajungem. SADOVEANU N. P. 127. ♦ Refl. (Despre lapte) A se inchega a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care contzin lichide) A inghetza a se solidifica. Peste zi incepuse un vint rece shi noroiul se invirtosha stringinduse de frig incit incet incet se facuse tare k fierul. GHICA S. A. 96. 2. Tranz. (Cu privire la bani avutzii) A pune deoparte; a agonisi a acumula a economisi. Nam decit atita cit imi trebuie k sa platesc corabia... SHi cu ce greutatzi fratzioare am putut sa string shi atita lucru! GALACTION O. I 84. Pe Buzeshti mosh Gheorghe are toata vremea sashi vie in fire shi sa cate mai de aproape de mersul tramvaiului. Bune parale trebuie sa stringa ishtia cu tramvaiele. SP. POPESCU M. G. 54. Stringe bani albi pentru zile negre (= fii econom). ◊ Absol. [Boierii] string string... shi la saracime nu se mai gindesc. SP. POPESCU M. G. 55. ♦ A aduna (prin colecta); a colecta. Muncitorii din comuna au strins bani prin autoimpunere shi au cumparat sirma shi aparatele trebuitoare pentru instalarea retzelei [electrice]. SCINTEIA 1953 nr. 2821. ♦ A percepe a incasa. A stringe birurile. ▭ Se vorbi apoi shi de chipul da impune shi da stringe dajdiile. BALCESCU O. II 35. 3. Refl. (Despre un numar de fiintze) A veni a sosi; (in special) a se aduna (la un loc imprejurul cuiva etc.); a se intruni. In jurul coroanei la picioarele tronului se stringeau neimpacatzi shi hotaritzi totzi dushmanii poporului. COCEA P. 29. SHi dupa ceam ieshit cu mare greu din apa shi mam pus pe mal tziinduma cu miinile de inima baietzii sau strins ciotca imprejurul mieu. CREANGA A. 61. La Nicopole vazutai cite tabere sau strins K sa steie inaintemi k shi zidul neinvins. EMINESCU O. I 147. Vintul cind a bate Prin elea razbate SHoile sor stringe Pe mine mor plinge Cu lacrimi de singe. ALECSANDRI P. P. 2. (Expr.) A se stringe (acasa) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar a sta acasa a se face om ashezat. Spune domnului sa se stringa de pe drumuri k sa nu sentoarca shi biruitor shi biruit. DELAVRANCEA O. II 203. Intorcinduse la palaturile tatalui sau socotea k acum sa sfirshit; are sa se stringa dupa drumuri. ISPIRESCU L. 367. ◊ Tranz. [Tinerii] dau bucium shi zvoana spre departari Sashi stringa tovarashi de rodnica munca. DESHLIU G. 28. Am plecat trimeasan lume Oaspetzii sai string. COSHBUC P. II 33. (Expr.) A stringe dumnezeu (sau moartea) pe cineva (la sine) = a muri. Acolo shia petrecut zilele cu barbatul ei Ionitza Craciun care la strins dumnezeu acum vreo zece ani. REBREANU R. I 149. Pacat k moartea ni la strins K drag lea fost el tuturora. PAUNPINCIO P. 56. Dumnezeu stringind la sine pe scumpa lui sotzie el de atunci k mai ba sashi puie cap sanatos sub evanghelie. GANE N. III 163. A nushi (mai) stringe picioarele (de pe drumuri) = a nu (mai) inceta hoinareala a hoinari intruna. Umbla din casa in casa shi din coliba in coliba shi nushi strinse picioarele dupa drum pina ce nu gasi prin apropiere de palat o cucoana batrina shi vaduva care avea drept orice avere o casutza mica shi o singura fata. POPESCU B. III 80. Cit era ziulica de mare nushi mai stringea picioarele; dintro parte venea shin alta se ducea. CREANGA P. 284. (Glumetz parafrazind expresia) Mai bine ogoieshtete oleaca shi mai stringetzi buzishoarele acasa. CREANGA P. 253. ♦ A se ingramadi a se imbulzi. Uzi leoarca shi rebegitzi de frig... se stringeau se inghesuiau unul intraltul k sa se incalzeasca. VLAHUTZA O. A. 136. 4. Tranz. A lua shi a pune la loc a pune bine; a asheza in ordine. Stringe cartzile de pe masa. Stringe tacimurile. ▭ Astazi nu mai era chip de lucrat in pamintul ud shi lipicios. Incepura sa stringa roaba shi ciurul la loc ascuns. C. PETRESCU R. DR. 62. Sa le dai ravashul meu sal ceteasca shi sal stringa k la intoarcerea me sa gasasc toate scrisorile mele k sa nu uit ce am vazut. KOGALNICEANU S. 6. Cum mergea e gindind shi uitinduse pe jos vede o nuca. Se pleca o lua o strinse shi sara cind se intoarse de la tirg o dadu fetei sale. SHEZ. V 65. Pe negrul incalica Arc sageata ishi stringea SHinapoi k sentorcea. TEODORESCU P. P. 81. ◊ Expr. A stringe masa v. masa. A stringe prin casa (prin odaie prin camera) = a deretica a face ordine. Forme gramaticale: perf. s. strinsei part. strins.