STRANGE strang vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori ale unei curele etc. innodate sau infashurate in jurul cuiva sau a ceva spre a lega ori a inchide a fixa etc. (mai) bine; a face k o legatura sa fie mai stramta. ◊ Expr. A strange cureaua = a rabda (de foame); a fi obligat sashi restranga (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strange funia la par = a ajunge intro situatzie dificila cand nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp partzile unui veshmant (pentru a se acoperi pentru a se feri de frig etc.). ♦ Fig. A intari o prietenie o aliantza o relatzie etc. 2. Tranz. A prinde a apuca cu mana cu bratzele a tzine nelasand sai scape. ◊ Expr. A(i) strange (cuiva) mana = a da mana (cu cineva) la intalnire la despartzire pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa a apasa din doua partzi sau din toate partzile pentru a apropia a comprima etc. ◊ Expr. A strange (pe cineva) cu usha (sau in cleshte in balamale in pinteni) = a sili (pe cineva) sa faca ceva; a obliga (pe cineva) sa recunoasca ceva. ♦ (Despre obiecte de imbracaminte) A apasa asupra (unei partzi a) corpului provocand o senzatzie de jena sau de durere (deoarece este prea stramt). ◊ Expr. Al strange (pe cineva) in spate (de frig sau de frica) = a provoca (cuiva) sau a simtzi o senzatzie neplacuta (de frig sau de frica). ♦ A fixa (mai bine) printro mishcare de invartire o piesa filetata a unui mecanism; a inshuruba (mai tare). ◊ Expr. A strange shurubul = a intrebuintza mijloace (abuzive) de constrangere a inaspri regimul (impotriva cuiva). ♦ A inghesui a ingramadi a indesa. ♦ Fig. A sili a constrange. 4. Tranz. A inchide o parte a corpului prin apropierea partzilor componente. ◊ Expr. Ashi strange gura = a se retzine; a tacea din gura. A(shi) strange buzele (punga) sau (intranz.) a strange din buze = ashi incleshta shi ashi incretzi buzele in semn de nemultzumire de dispretz de neincredere etc. Ashi strange pumnii = ashi incleshta pumnii in semn de manie (retzinuta). Ashi strange fruntea (sau sprancenele) sau (intranz.) a strange din sprancene = ashi incretzi fruntea (sau sprancenele) din cauza ingandurarii nemultzumirii etc.; a se incrunta a se posomori. (Intranz.) A strange din ochi = a impreuna cu putere pleoapele in semn de ciuda de necaz etc. sau din cauza unei senzatzii de jena fizica. Cat ai strange din ochi = intro clipa imediat. A strange din umeri = a ridica a da din umeri in semn de dispretz de nepasare de nedumerire de neputintza. 5. Tranz. A aduna laolalta punand (simetric) una peste alta marginile faldurile partzile unui obiect de panza de hartie etc.; a infashura a indoi a impaturi. ♦ Refl. (Despre materiale textile) Ashi reduce volumul sau lungimea; a se stramta a intra (la apa). 6. Refl. shi tranz. A (se) ghemui a (se) zgarci a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strange (sau ai strange cuiva) inima = a simtzi (sau a face pe cineva sa simta) o emotzie puternica o suparare o intristare etc. (Refl.) A se strange in sine = a deveni putzin comunicativ a se inchide in sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se inchega a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care contzin lichide) A inghetza a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri cazute risipite; a face gramada. ♦ Spec. A culege produse vegetale recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi a acumula a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe a incasa. 3. Refl. A se aduna undeva la un loc imprejurul cuiva etc.; a se intruni; p. ext. a sosi a veni. ◊ Expr. A se strange (acasa) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar a sta acasa. (Tranz.) A strange pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva sa nu mai hoinareasca sa stea acasa. (Tranz.) A nushi (mai) strange picioarele (de pe drumuri) = a hoinari intruna. ♦ Spec. A se imbulzi a se ingramadi. 4. Tranz. A lua shi a pune la loc a pune bine; a asheza in ordine. ◊ Expr. La strans Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strange prin casa (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. stransei part. strans] Lat. stringere.