Definitzia cu ID-ul 956816:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STAPINÍ stapinesc vb. IV. 1. Tranz. A avea in proprietate bunuri materiale animale etc.; a poseda. Na avut neamuri care sai alunge femeia shi sai stapineasca locul. GALAN Z. R. 90. Omul de la «Singer» a coborit mashina din trasura a puso pe mama sa iscaleasca tot felul de hirtii a incasat o suta de lei shi ia spus so stapineasca sanatoasa. PAS Z. I 242. ◊ Fig. Sus senin shi jos verdeatza! Ce cumintei sa traieshti Cind tzie dat sa stapineshti Numai o viatza. COSHBUC P. I 263. 2. Tranz. A cunoashte foarte bine un domeniu de activitate o specialitate o doctrina; a poseda cunoshtintze temeinice teoretice shi practice intrun anumit domeniu. Lucratorul bolshevic iubeshte cultura stapineshte tehnica din toate punctele de vedere shi simte nevoia unei lecturi a unui spectacol. SAHIA U.R.S.S. 87. ◊ A stapini o limba (straina) = a vorbi corect shi curent o limba (straina). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se retzine de la manifestarea unui sentiment a unei porniri a se abtzine (de la ceva); a avea stapinire de sine a se infrina a se domina. Razashii de aici se stapinesc cu falcile incleshtate shi ashteapta ceas potrivit k sa plateasca dushmanului dupa cuviintza. SADOVEANU N. P. 23. Prietena Elisabeta itzi intzelegem desperarea. Trebuie insa sa te stapineshti. SAHIA N. 42. Inima i se sfirshea. Dar indat’ se stapinea SHi durerii nu se da. JARNÍKBIRSEANU D. 488. ♦ Tranz. (Complementul indica manifestarea retzinuta) A nu lasa sa izbucneasca sa se manifeste. Daabia miam mai stapinit indignarea. CAMIL PETRESCU U. N. 125. Abia stapinindushi plinsul il indeparta putzin cu amindoua miinile k sa se uite mult la el. BASSARABESCU V. 23. [HarapAlb] neputindushi stapini risul zise cu mirare: Multe mai vede omul acesta cit traieshte. CREANGA P. 240. Vizirul stapineshte minia lui fierbinte. ALECSANDRI P. III 346. ♦ Tranz. A opri sau a impiedica pe cineva de la ceva; a face inofensiv; a domoli a potoli. Tovarashi datzimi o arma! Ofitzerul shi un soldat il luara in bratze il stapinira. Ii repetau mereu: Nu se poate tovarashe! DUMITRIU V. L. 88. Feciorul cel mai mare al comisului... rapezind indarat bratzul drept incleshta pe tretin pe dupa git k intrun arc stapinindul. Nechezind subtzirel calutzul se supuse. SADOVEANU F. J. 66. 4. Tranz. Fig. (Despre idei sentimente) A tzine pe cineva sub influentza sau sub stapinirea sa; a domina. Imi dau seama k este o nebunie ceea ce gindesc acum. K oamenii vor ride. Insa pe mine ma stapinesc aceste ginduri. SAHIA N. 23. Rolla se afunda in viatza placerilor cumparate in acea viatza unde pasiunile stapinesc pe om. GHEREA ST. CR. II 321. Rau este k ma stapineshte frica. DRAGHICI R. 154. 5. Intranz. A cirmui a domni a guverna a conduce. Stapinea in Moldova Bogdan Incrucishatul. SADOVEANU O. I 247. In Ardeal stapinea Sigismund Batori. ISPIRESCU M. V. 9. Acolo stapineshte Un domn care tzara intreaga il urashte. ALECSANDRI T. II 140. ◊ Tranz. Luminate imparate satzi stapineshti imparatzia cu norocire! ISPIRESCU L. 26.