SPINARÍE spinarii s. f. (La pl. sau la sg. cu sens colectiv) Loc unde cresc multzi spini desish de spini. Cristeii rideau in ierburile de pe margine; pitzigoi ciudoshi tziuiau in spinarii. SADOVEANU O. I 315. Plantele folositoare inlocuiesc spinariile mlashtinile seaca paduri apar unde erau nisipuri. id. M. C. 211. O movila rotunzita de iarba shi aparata de spinarie deasa k deo imprejmuire vie shi indirjita. C. PETRESCU R. DR. 54.