SLÚJBA slujbe s. f. 1. Indeletnicire de oarecare durata shi limitata la un orar de lucru care cineva o are k angajat la o intreprindere (de stat sau particulara) shi care este remunerata cu o suma dinainte fixata; serviciu functzie post. Multa vreme nam shtiut cu ce se ocupa tinarul. Desigur imi ziceam trebuie sa aiba o slujba foarte bine platita caci il vedeam intotdeauna elegant. VLAHUTZA O. A. 447. Tot aici eshti Ivane tot? Ba bine k nu zise Ivan facind stingamprejur shi puinduse drept in calea mortzii. Dar unde gindeai sa fiu cind asta mie slujba? CREANGA P. 314. Dnu Razvratescu i dat afara din slujba. ALECSANDRI T. 269. Cum! asha degraba ne lashi?... Slujba o cere. NEGRUZZI S. I 39. ◊ (Urmat de determinari in genitiv aratind unde sau la cine se serveshte) Domnul Bazgu om vechi in slujba portului fost sergent in marina era shtiut k are inima buna. BART E. 290. Pina acum tza fost mai greu dar deacum inainte tot asha are satzi fie pina cei ieshi din slujba spinului. CREANGA P. 222. ◊ Loc. adj. De slujba = in legatura cu slujba. Am o chestie de slujba cu tine. DUMITRIU N. 116. ◊ Expr. A fi a se pune (sau a pune pe cineva) in slujba cuiva (sau a ceva) = a sta a se pune (sau a pune pe cineva) la dispozitzia in serviciul unei persoane sau al unei idei a servi (sau a pune sa serveasca) interesele cuiva. Capitalismul se foloseshte de intelectuali pentru a pune shtiintza shi cultura in slujba sa. SCINTEIA 1951 nr. 2041. Vorbea... de eforturile oamenilor sovietici puse in slujba patriei shi a pacii. STANCU U.R.S.S. 48. (Invechit) Ai fi cuiva de slujba = ai fi cuiva de folos. [Zina] i dete un sapun un pieptene shi o perie k sai fie de slujba. ISPIRESCU L. 128. ♦ (Rar) Serviciu militar. Feciorul dascalului Andrei... face slujba militariei la Piatra. SADOVEANU B. 17. 2. (Astazi rar) Insarcinare sarcina atributzie misiune. Preamarite imparate! mai insarcinat cu o slujba care abia am savirshito fiindumi capul in joc. ISPIRESCU L. 26. Slujba acestuia era sa spuie caraghioslicuri la chef. CARAGIALE O. III 162. Ma supun cu toata inima la slujba marieivoastre stapina; deshi este foarte cu anevoie de mers pina acolo. CREANGA P. 93. [Domnul] il lua pe linga sine shi il intrebuintza in multe slujbe insemnate. BALCESCU O. I 183. ♦ (Invechit in constructzie cu verbul «a face») Serviciu facut cuiva indatorire favoare. Doresc mult de vei putea a le gasi shi imi vei face o mare slujba. GHICA A. 569. Draga madam Frantz am sa te rog sami faci o slujba. ALECSANDRI T. 299. ♦ Treaba munca lucru. Neavind alta slujba lucra neincetat. DRAGHICI R. 154. 3. Serviciu religios. [Preotul] voia inainte dea face slujba sa shtie cit i se plateshte iar daca i se platea putzin o facea de mintuiala. PAS Z. I 232. Copiii se intoarsera de la biserica deshi nu se ispravise slujba caci li se facuse foame. ISPIRESCU L. 271. ◊ (Insotzit de diverse precizari sau calificative) Era clopotul schitului care vestea... ceasul slujbei de sara. HOGASH M. N. 133. Sa stea in genunchi la slujba sfintzirii. CARAGIALE O. III 90. Cind sosi Alexandruvoda sfinta slujba incepuse. NEGRUZZI S. I 148. De moarte sa ma gatesc SHi sascult slujba cea mare. ALECSANDRI P. P. 90.