situatziúne f. (fr. situation dupa situe situat). Pozitziune locu unde e situat saŭ modu cum e situat: situatziunea unuĭ orash uneĭ case. Fig. Stare conditziune imprejurare: a fi intr’o situatziune buna (bogat) situatziunea financiara e stralucita. Hirtia care e aratata situatziunea: situatziunea escadronului pe ziua de azĭ. Ob. átzie.