shtiŭ shtiút a shti v. tr. (lat. scire). Cunosc is obishnuit cu: a shti drumu. Am in minte shi pot dezvolta la nevoĭe ma pricep: a shti o limba a shti matematica a shti lectziunea pe de rost a shti sa comanzĭ. Am ideĭe is informat: a shti ce s’a intimplat. A shti de 1. a avea ideĭe a avea cunoshtintza k exista: ceĭ vechĭ nu shtiaŭ de America; 2. a te teme atzĭ pasa: hotziĭ nu shtiŭ de lege. A shti de frica a sta in respect de frica: ghĭorlanu trebuĭe sa shtie de frica! A nu shti multe ci una shi buna (saŭ: una da buna) saŭ numaĭ a nu shti multe a proceda sumar a raspunde indata la o provocare: nu te pune cu nebunu cela k nu shtie multe. A shti una shi buna a shti un lucru care nu se poate nega: eŭ shtiŭ una shi buna: k oaĭa nu poate fi prietena cu lupu. Pe cit shtiŭ dupa cit shtiŭ eŭ. A nu maĭ shti (ce sa facĭ) de bucurie a nu maĭ putea de bucurie a fi foarte vesel. SHtiŭ eŭ?! nu shtiŭ poate posibil! Maĭ shtiĭ?! posibil! Se zice pop. shi nú shtĭu ild. nú shtiŭ.