SENZÁTZIE senzatzii s. f. 1. Reflectare psihica a calitatzilor distincte ale obiectelor din realitate care actzioneaza nemijlocit asupra organelor de simtz. Senzatzie vizuala. Senzatzie auditiva. ◊ Expr. A avea senzatzia k... = a simtzi a i se parea k... ♦ Perceptzie. ♦ Simtzire; sentiment. 2. Ceea ce are un caracter senzatzional impresioneaza in mod puternic simtzurile imaginatzia; ceea ce constituie un prilej de emotzii violente. ◊ Loc. adj. De senzatzie = senzatzional. ◊ Expr. A face senzatzie = a produce o impresie foarte puternica a trezi un interes deosebit a face valva. [Var.: senzatziúne s. f.] Din fr. sensation lat. sensatio onis.