SENZÁTZIE s. f. 1. reflectare nemijlocita a unor insushiri izolate ale obiectelor shi ale fenomenelor lumii materiale k urmare a actziunii lor asupra organelor de simtz; denumire generica pentru diverse forme ale cunoashterii senzoriale. ♦ stare sufleteasca emotiva. ♦ a avea ~ a k... = a simtzi a i se parea k... 2. impresie puternica provocata de cineva sau de ceva intro colectivitate. ♦ eveniment shtire care provoaca o impresie foarte puternica. ♦ de ~ = senzatzional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternica. (< fr. sensation lat. sensatio)