SENZÁTZIE s.f. 1. Reflectare nemijlocita in conshtiintza omului a obiectelor shi a fenomenelor lumii inconjuratoare k urmare a actziunii lor asupra organelor de simtz; imagine subiectiva a realitatzii obiective. ♦ Impresie; stare sufleteasca emotiva. ♦ A avea senzatzia k... = a simtzi a i se parea k... 2. Impresie puternica provocata de cineva sau de ceva intro colectivitate. ♦ Eveniment sau shtire care provoaca o impresie foarte puternica care surprinde. ♦ De senzatzie = senzatzional; a face senzatzie = a produce o impresie foarte puternica a face valva. [Gen. iei var. senzatziune s.f. / cf. fr. sensation lat. sensatio].