SCUTEÁLA scuteli s. f. 1. (Popular) Adapost. Am afara un cal scump... facetzi bine shii facetzi ceva rinduiala... sa fie la scuteala legat shi sa aiba baremi ceva ogrinji dinainte. RETEGANUL P. I 70. Stupii... se pun la scuteala. I. IONESCU M. 380. 2. (Invechit) Privilegiu de a nu presta anumite servicii; scutire de anumite dari. ◊ Ostash de scuteala = ostash care slujea in schimbul unei scutiri de dari; scutelnic.