SCÎNTEIÚȚĂ,^[1] scînteiuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui scînteie. 2. Nume dat la două plante: a) plantă erbacee din familia primulaceelor, cu tulpina ramificată de la bază, cu flori roșii, rar albastre sau albe; crește pe locuri cultivate și aride, prin poienile din păduri și pe lîngă drumuri (Anagallis arvensis); scînteioară; b) mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu doi bulbi și cu flori galbene dispuse în umbele; crește pe locuri cultivate, prin vii și prin grădini (Gagea arvensis). ♦ (La pl.) Brumărea. corectată