rudaș¹ [At: CHEST. V/66 supl. / Pl: ~i sm / E: rudă² + -aș] (Reg) 1 sm Om care mână vitele. 2 sm (Lpl) Oameni care duc o greutate cu rudele² (1). 3 sm Persoană care sperie peștii de sub rădăcini, cu o prăjină, pentru a putea fi prinși mai ușor. 4 sm Vâslaș. 5 sm (Mpl) Rotaș (1). 6 sm Cal înhămat singur între hulubele căruței. 7 sn Rudar² (1). 8 sm Cantitate de fân pe care o pot duce doi oameni pe rude² (1) Si: purcoi, porșor.