RINDUIÁLA rinduieli s. f. 1. Faptul de a rindui fel de aranjare a lucrurilor in mod ordonat; p. ext. ordine. Cancelaria mio tzin in buna rinduiala. SADOVEANU P. M. 98. Avea gust shi rinduiala in toate. VLAHUTZA O. A. 511. Cind caravana ajunge la un izvor totzi calatorii descaleca shi... cu ierarhica rinduiala... ishi potolesc setea. RUSSO O. 101. 2. Felul in care se desfashoara o actziune sistem de organizare statornicit stabilit sau impus; regula obicei datina lege. E rinduiala firii bujorul sanfloreasca. DESHLIU G. 51. Dupa un sfat scurt shi grabnic... hotarira tustrei rinduiala bataliei. SADOVEANU O. VII 10. Noi sintem proshti shi nu shtim bine rinduielile. REBREANU R. I 144. ♦ Masura directiva dispozitzie aranjament; (invechit) dare impozit. Acest tovarash de osinda al meu mia aratat in mai multe rinduri care sint rinduielile care le scoate domnia pentru pieirea acestei sarace tzari. SADOVEANU Z. C. 165. Daca noi va dam pamint shi vine turcul shi zice: «rinduiala asta nui place sultanului» shi da sa va ia pamintul inapoi? CAMIL PETRESCU O. II 285. Tu te duci baditzan tzara Numi lashi nici o rinduiala? Rinduiala tziam lasat Sa nu faci mult sarutat! JARNÍKBIRSEANU D. 378. ◊ Expr. A face rinduiala. = a face ordine aranjind luind masuri dind dispozitzii poruncind. Sa mergem sami vad oshtenii; sa fac rinduiala pentru lipsa mea. SADOVEANU O. VII 24. Facu rinduiala k sa macine griul ce mai era la moara. SLAVICI O. I 227. 3. Ceremonial forme statornicite. Pe urma a facut toata rinduiala mortzilor dupa datina. SADOVEANU O. VIII 188. Sfinta Dumineca a primito cu aceeashi rinduiala shi tot asha de bine k shi surorile sale. CREANGA P. 92.