REVARSÁ revắrs vb. I. 1. Refl. (Despre ape curgatoare) A se varsa peste margini a trece peste maluri a ieshi din albie; a inunda. Riul sa revarsat. ◊ Fig. Satul cu casele razashilor curate shi albe se revarsa pe coasta in livezi. SADOVEANU O. VII 101. ♦ A curge imbelshugat. (Cu pronuntzare regionala) Un shuvoi de apa... cu repegiune se ravarsa din virful unor prea inaltzi muntzi. DRAGHICI R. 9. ◊ (Metaforic) Un piriu de singe purpuriu se revarsa pe umerii shi sinul ei. NEGRUZZI S. I 295. ♦ Fig. (Familiar; despre trupul omului sau despre partzi ale lui) A se latzi shi a atirna de prea multa grasime. Acel ochi shi cu tovarashul lui impreuna co fatza rumana shi cun trup revarsat din sini shi din sholduri se aratara in umbra. SADOVEANU B. 182. ♦ Tranz. A face sau a lasa sa curga in cantitate mare peste ceva. Pirau mic shi fara nume Ce curgea tainic in lume Printre flori revarsind spume. ALECSANDRI P. I 30. 2. Refl. Fig. (Despre oameni vehicule etc.) A se raspindi a se imprashtia in numar mare a navali a impinzi. Cind se deschideau portzile uzinelor se revarsa spre orash un fluviu de oameni. BOGZA C. O. 308. Sau revarsat k lacustele asupra tzarii... birarii. SADOVEANU O. VII 104. Multzimea se revarsase din ulitza in ograda shi in parcul conacului k un riu care shia schimbat brusc albia. REBREANU R. II 188. Nemaiincapind pe drumul ingust [casele] se revarsasera peste cimp prin aratura. D. ZAMFIRESCU R. 84. ◊ Tranz. Dimineatza care nu intirzie sa se iveasca revarsa spre podurile plutitoare ale Oltului un adevarat shuvoi de oameni. BOGZA C. O 294. 3. Refl. (Despre lumina sau caldura) A se imprashtia a se raspindi a se difuza. Frumos eaici la margine de sat! A inflorit in curte otzetarul... Lumina prin fereshti sa revarsat. DESHLIU M. 37. Dorm shiarinii de pe maluri SHi caldura valurivaluri Se revarsa. COSHBUC P. I 222. SHi din oglinda luminish Pe trupui se revarsa Pe ochii mari batind inchishi Pe fatza ei intoarsa. EMINESCU O. I 168. ◊ Expr. A se revarsa zorile (sau zori de ziua) sau a se revarsa de ziua = a se ivi zorile a se lumina de ziua. Curind o sa se reverse de ziua. GANE N. II 180. Cind se revarsa zorile noi ne shi luaseram ziua buna. ALECSANDRI C. 33. Zori de ziua se revarsa peste vesela natura. id. P. A. 120. ◊ Tranz. In locul lui menit din cer Hyperion sentoarsa SHi k shin ziua cea de ieri lumina shio revarsa. EMINESCU O. I 178. A noptzii stea revarsa lumina pa mea frunte. ALEXANDRESCU P. 28. ◊ (Despre sunete) Parea k asculta cintarea grava a clopotului din turn care se revarsa tremurind in intinderi. SADOVEANU O. VII 102. Falnic freamat vine Pe inalte cai Creshte se revarsa Pinan fund de vai. CERNA P. 115. Al muzicilor sunet caren valsuri cadentzate Se revarsa. MACEDONSKI O. I 242. ◊ Tranz. Apele Oltului ishi revarsa cintecul lor larg shi generos. BOGZA C. O. 221. (Fig.) Se tingui shi se revolta revarsindushi durerile... intrun puhoi de fraze. REBREANU P. S. 148. 4. Tranz. (Popular) A arunca in cantitate mare peste ceva; a imprashtia a risipi a presara din belshug. Peste masa Griu revarsa. TEODORESCU P. P. 18. Impletzi [de galbeni] poala plina rasa SHio revarsaaici pin casa. ALECSANDRI P. P. 125. ◊ Fig. Mis cinturile otravite SHin veci eu nam tagaduito: Pe primavara vietzii mele Otrava revarsashi iubito. IOSIF T. 118. Cu farmecul luminii reci Gindirile strabatemi Revarsa linishte de veci Pe noaptea mea de patemi. EMINESCU O. I 179.