RAZUITOÁRE razuitori s. f. 1. Razatoare. Morcovi rashi pe razuitoare. PISCUPESCU O. 323. 2. Unealta cu care se curatza sau se razuiesc diferite obiecte. Ceea ce ramine lipit de covata se rade cu razuitoarea. PAMFILE I. C. 197. ♦ Mashina cu care se curatza bobul de orez incoltzit. ♦ Unealta in forma de tirnacop mic sau de sapa cu care se curatza de noroi sau de gheatza drumul in locurile unde se intretaie cu calea ferata.