RAZBÓI² (< bg. scr.) s. n. R. de tzesut mashina de lucru folosita la fabricarea tzesaturilor din fibre textile. Elementele constitutive ale r. de tz. sunt: sulurile pentru infashurarea urzelii shi a tzesaturii; dispozitivul de separare shi de dirijare a firelor de urzeala (fuscei rame cu lamele etc.); itzele actzionate prin pedale (la razboiul manual) sau prin dispozitive cu came; dispozitive Jacquard ori ratiere (la razboiul mecanizat); suveicile shi dispozitivul de aruncare a lor; vatalele; mashinile shi dispozitivele de actzionare. R. de tz. reprezinta una dintre cele mai importante inventzii ale omului. Primele r. de tz. manuale au aparut in milen. 6 i. Hr. In Antic. sau folosit r. de tz. verticale la care tzesaturile se faceau prin impletirea manuala a firelor de urzeala cu firul de batatura infashurat pe o vergea ascutzita. R. de tz. orizontale cu itze actzionate prin pedale pentru formarea rostului sau raspandit in timpul Ev. med. Primele incercari de mecanizare a r. de tz. (ex. r. de tz. ale lui M. de Gennes 1678; J. de Vaucanson 1745 etc.) dateaza din perioada productziei manufacturiere in apusul Europei cand au fost inventate unele mecanisme de aruncare a suveicii. Aparitzia in timpul revolutziei industriale din Anglia a mashinii de filat (de tors) a dat un impuls pentru mecanizarea tzesutului. In 1785 E. Cartwright a obtzinut patentul shi a construit primul r. de tz. mecanizat la care suveica itzele shi vatala erau actzionate mecanic. Cea mai importanta inventzie apartzine lui J.M. Jacquard care in 1801 a realizat mecanismul de comanda automata individuala a itzelor ceea ce a permis obtzinerea unor tzesaturi cu desene complicate shi variat colorate. Mai tarziu sau adus perfectzionari care au permis marirea vitezei de lucru oprirea automata crearea de r. de tz. specializate etc. Mai importanta a a fost realizarea in 18891894 de catre J.H. Northrop a mecanismului de inlocuire automata a tzevilor cu firul de batatura din suveica. Aceasta impreuna cu mecanismul de oprire automata a r. de tz. in caz de defectziune shi cu mecanismul de intindere constanta a urzelii a permis marirea numarului de r. de tz. supravegheate de un singur lucrator pana la c. 100. In prezent in afara de r. de tz. clasice cu suveica care se prelucreaza peste 98% din totalul tzesaturilor de pe piatza mondiala se folosesc shi r. de tz. la care firul de batatura este introdus cu ajutorul altor agentzi k: vana de aer sau de apa baghete (tije) mici proiectile etc. cum sunt de ex. r. de tz. Neumann Leontiev Maxbo Murata Topor etc.