RAPORTÓR, -OÁRE, raportori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care face un raport (II 1). 2. S. n. Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor, – Din fr. rapporteur.

raportor¹ sn [At: ASACHI, G. 10714 / V: (înv) ~tor / Pl: ~oare / E: fr rapporteur] Instrument gradat, în formă de semicerc, folosit la construirea și la măsurarea unghiurilor Si: (înv) transportator.

RAPORTÓR, -OÁRE, raportori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care face un raport (II 1). 2. S. n. Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor. – Din fr. rapporteur.

RAPORTÓR¹, raportoare, s. n. Instrument în formă de cadran, de semicerc sau de cerc întreg, gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor.

RAPORTÓR², -OÁRE, raportori, -oare, s. m. și f. Persoană care redactează un raport pentru a-l susține în fața unei adunări. Raportorii acelor adunări sînt și raportorii Adunării Romîniei. KOGĂLNICEANU, S. A. 118. Am dori ca raportorul să facă... îmbunătățiri proiectului de lege. I. IONESCU, P. 162.

RAPORTÓR s.n. Instrument gradat în formă de semicerc folosit pentru măsurarea unghiurilor. [< fr. rapporteur].

RAPORTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care prezintă un raport. [< fr. rapporteur].

RAPORTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care prezintă un raport. II. s. n. instrument gradat, în formă de semicerc, pentru desenarea și măsurarea unghiurilor. (< fr. rapporteur)

RAPORTÓR² ~oáre n. Instrument gradat care servește la măsurarea și desenarea unghiurilor. /<fr. rapporteur

RAPORTÓR¹ ~oáre (~óri, ~oáre) Persoană care prezintă un raport; referent. /<fr. rapporteur

raportor m. cel însărcinat cu facerea unui raport. ║ n. instrument geometric, semicerc de măsurat unghiuri.

*raportór, -oáre adj. (fr. rapporteur). Care raportează. S. m. Acela care e însărcinat să facă expunerea unuĭ proces, uneĭ afacerĭ, să facă raportu concluziunilor care rezultă din propunerile uneĭ comisiunĭ parlamentare ș. a.: raportoru general al bugetuluĭ. S. n., pl. oare. Geom. Semicerc saŭ cerc întreg împărțit p. a raporta saŭ a măsura unghĭurile.

raportoáre s. f., g.-d. art. raportoárei; pl. raportoáre

raportoáre s. f., g.-d. art. raportoárei; pl. raportoáre

raportór² (instrument) s. n., pl. raportoáre

raportór (instrument) s. n., pl. raportoáre

RAPORTÓR s. 1. (înv.) raportator. (A fost desemnat ~ la congres.) 2. (MAT.) (înv.) transportator. (Cu ~ul se măsoară unghiurile.)

RAPORTOR s. 1. (înv.) raportator. (A fost desemnat ~ la congres.) 2. (MAT.) (înv.) transportator. (Cu ~ se măsoară unghiurile.)