2 intrări
16 definiții
- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (3)
- relaționale (2)
- jargon (1)
Explicative DEX
RADIOBALIZÁ, radiobalizez, vb. I. Tranz. A marca o rută aeriană cu radiobalize. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobaliser.
RADIOBALIZÁ, radiobalizez, vb. I. Tranz. A marca o rută aeriană cu radiobalize. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobaliser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
radiobaliza vt [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr radiobaliser] A marca o rută aeriană cu radiobalize.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RADIOBALIZÁ vb. I. tr. A echipa cu instalații de radiobalizaj. [Cf. fr. radiobaliser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RADIOBALIZÁ vb. tr. a echipa cu instalații de radiobalizaj. (< fr. radiobaliser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
radiobaliză sf [At: LTR2 / Pl: ~ze / E: fr radio-balise] Aparat terestru de radionavigație care emite unde electromagnetice recepționate de avioane în momentul trecerii lor deasupra punctului în care se găsește acest aparat și care servește la dirijarea aterizării fară vizibilitate a avioanelor Si: radiofar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
RADIOBALÍZĂ s.f. Emițător de radio de mică putere, instalat la sol într-un anumit punct, ale cărui emisiuni, captate la bordul unui avion, îi permit acestuia să stabilească exact momentul trecerii deasupra acestui punct. [Cf. fr. radiobalise].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RADIOBALÍZĂ s. f. emițător radio2, instalat la sol sau pe o geamandură, ale cărei emisiuni, captate la nordul unei (aero)nave, permit radiogoniometrarea. (< fr. radiobalise)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RADIOBALÍZĂ ~e f. Stație de radio fixă care emite semnale speciale și servește la dirijarea navigației aeriene și maritime; radiofar. [Sil. -di-o-] /<fr. radiobaliser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
radiobalizá vb., ind. prez. 1sg. radiobalizéz, 3 sg. și pl. radiobalizeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
radiobalíză (-di-o-) s. f., g.-d. art. radiobalízei; pl. radiobalíze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
radiobalíză s. f. (sil. -di-o-); pl. radiobalíze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
RADIOBALÍZĂ s. (FIZ.) v. radiofar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RADIOBALIZĂ s. radiofar.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
RADIOBALIZĂ aparat terestru de radionavigație, construit dintr-un radiemițător de putere mică instalat într-un anumit punct, care emite unde electromagnetice pe verticală, pentru a fi captate la bordul unei aeronave, permițându-i acesteia să stabilească exact momentul trecerii deasupra acelui punct. Radiobalizele sunt utilizate, de regulă, în instalații destinate dirijării aterizării fără vizibilitate a aeronavelor.
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
- silabație: ra-di-o-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
radiobaliza, radiobalizezverb
- 1. A marca o rută aeriană cu radiobalize. DEX '09 DEX '98
- diferențiere A echipa cu instalații de radiobalizaj. DN
etimologie:
- radiobaliser DEX '09 DEX '98 DN
radiobaliză, radiobalizesubstantiv feminin
- 1. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate. DEX '09 DNsinonime: radiofar
etimologie:
- radiobalise DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.