RÎNCHEZÁ, pers. 3 rînchează, vb. I. Intranz. (Despre cai) A necheza. Boii rag, caii rînchează, cînii latră la un loc, Omul, trist, cade pe gînduri și s-apropie de foc. ALECSANDRI, O. 167. Glasul trîmbiții răsună, cai rînchează sforăind. HELIADE, O. I 100. Murgul paște și rînchează, Mîndra plînge și oftează. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.