2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

pălmăzui vt [At: ALR I, 1438/247 / Pzi: ~esc / E: ns cf pălmui] 1-2 (Reg) A pălmui (1-2).

Jargon

pălmăzuí, pălmăzuiésc, vb. IV (reg.) a pălmui.

Intrare: pălmăzuit
pălmăzuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălmăzuit
  • pălmăzuitul
  • pălmăzuitu‑
  • pălmăzui
  • pălmăzuita
plural
  • pălmăzuiți
  • pălmăzuiții
  • pălmăzuite
  • pălmăzuitele
genitiv-dativ singular
  • pălmăzuit
  • pălmăzuitului
  • pălmăzuite
  • pălmăzuitei
plural
  • pălmăzuiți
  • pălmăzuiților
  • pălmăzuite
  • pălmăzuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: pălmăzui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pălmăzui
  • pălmăzuire
  • pălmăzuit
  • pălmăzuitu‑
  • pălmăzuind
  • pălmăzuindu‑
singular plural
  • pălmăzuiește
  • pălmăzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pălmăzuiesc
(să)
  • pălmăzuiesc
  • pălmăzuiam
  • pălmăzuii
  • pălmăzuisem
a II-a (tu)
  • pălmăzuiești
(să)
  • pălmăzuiești
  • pălmăzuiai
  • pălmăzuiși
  • pălmăzuiseși
a III-a (el, ea)
  • pălmăzuiește
(să)
  • pălmăzuiască
  • pălmăzuia
  • pălmăzui
  • pălmăzuise
plural I (noi)
  • pălmăzuim
(să)
  • pălmăzuim
  • pălmăzuiam
  • pălmăzuirăm
  • pălmăzuiserăm
  • pălmăzuisem
a II-a (voi)
  • pălmăzuiți
(să)
  • pălmăzuiți
  • pălmăzuiați
  • pălmăzuirăți
  • pălmăzuiserăți
  • pălmăzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • pălmăzuiesc
(să)
  • pălmăzuiască
  • pălmăzuiau
  • pălmăzui
  • pălmăzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)