2 intrări

12 definiții

din care

Explicative DEX

PRIGORÍ, prigoresc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare. ♦ Fig. A fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli. – Din sl. prigorĕti.

PRIGORÍ, prigoresc, vb. IV. Refl. (Înv. și reg.) A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare. ♦ Fig. A fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli. – Din sl. prigorĕti.

prigori [At: NEAGOE, ÎNV. 123/31 / Pzi: ~resc / E: bg прегоря] 1-2 vtr (Îrg) A (se) expune la căldura focului sau a soarelui. 3-4 vtr (Îrg) A (se) încălzi prea tare. 5 vr (Îrg; fig) A fi chinuit de ceva Si: a se frământa, a se pârpăli, a se zbuciuma.

PRIGORÍ, prigoresc, vb. IV. Refl. (Regional) A se expune (sau a fi expus) la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi (prea tare). V. perpeli. Toată noaptea visează că se prigorește la un foc mare. DELAVRANCEA, H. TUD. 25. ◊ Tranz. [Cocorii] se duc peste țări și peste mări, ca să ierneze în clime calde, tocmai prin țări prigorite de soare. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. ♦ Refl. pas. Fig. A fi chinuit de arșiță. Se prigorea de sete. BASSARABESCU, la CADE.

A SE PRIGORÍ mă ~ésc intranz. înv. reg. A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde; a se prăji. /<bulg. pregorja

PRIGORI vb. (ȚR, Ban.) A (se) Încălzi. B: Este un lucru anevoie a șădea cineva lîngă foc și să nu se prigorească. NEAGOE. C: Prigoresku-mĕ. AC, 363. Etimologie: bg. pregori. Cf. încărește.

prigorì v. 1. a frige; 2. fig. a arde: de această pară de care mă prigoresc PANN. [Slav. PRIGORIETI].

prigorésc v. tr. (vsl. pri-gorĭeti, a arde. V. prigor, ogor). Vest. Ard, încălzesc tare: focu, soarele m’a prigorit. V. refl. Mă încălzesc tare la foc orĭ la soare. Fig. Ard, mă chinuĭesc: se prigorea de dragoste.

Ortografice DOOM

!prigorí (a se ~) (înv., reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se prigoréște, imperf. 3 sg. se prigoreá; conj. prez. 3 se prigoreáscă

prigorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prigorésc, imperf. 3 sg. prigoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. prigoreáscă

Relaționale

PRIGORÍ vb. v. arde, dogori, frige, pârjoli.

prigori vb. v. ARDE. DOGORI. FRIGE. PÎRJOLI.

Etimologice

prigorí (prigorésc, prigorít), vb.1. A arde, a dogori, a frige, a se mistui. – 2. (Refl.) A suferi de sete. Sl. prigorĕti (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 226; Conev 37), cf. bg. prigoream (Pascu, Suf., 52). Cf. prigoare.Der. prigoriște, s. f. (înv., loc însorit).

Intrare: prigorire
prigorire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prigorire
  • prigorirea
plural
  • prigoriri
  • prigoririle
genitiv-dativ singular
  • prigoriri
  • prigoririi
plural
  • prigoriri
  • prigoririlor
vocativ singular
plural
Intrare: prigori
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prigori
  • prigorire
  • prigorit
  • prigoritu‑
  • prigorind
  • prigorindu‑
singular plural
  • prigorește
  • prigoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prigoresc
(să)
  • prigoresc
  • prigoream
  • prigorii
  • prigorisem
a II-a (tu)
  • prigorești
(să)
  • prigorești
  • prigoreai
  • prigoriși
  • prigoriseși
a III-a (el, ea)
  • prigorește
(să)
  • prigorească
  • prigorea
  • prigori
  • prigorise
plural I (noi)
  • prigorim
(să)
  • prigorim
  • prigoream
  • prigorirăm
  • prigoriserăm
  • prigorisem
a II-a (voi)
  • prigoriți
(să)
  • prigoriți
  • prigoreați
  • prigorirăți
  • prigoriserăți
  • prigoriseți
a III-a (ei, ele)
  • prigoresc
(să)
  • prigorească
  • prigoreau
  • prigori
  • prigoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prigori, prigorescverb

  • 1. învechit regional A se expune la dogoarea focului sau a soarelui; a se încălzi prea tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată noaptea visează că se prigorește la un foc mare. DELAVRANCEA, H. TUD. 25. DLRLC
    • format_quote tranzitiv [Cocorii] se duc peste țări și peste mări, ca să ierneze în clime calde, tocmai prin țări prigorite de soare. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
    • 1.1. figurat A fi chinuit, torturat de ceva, a se frământa, a se perpeli. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Se prigorea de sete. BASSARABESCU, la CADE. DLRLC
      • 1.1.1. A fi chinuit de arșiță. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „prigorire

Visit YouGlish.com