preájma s. f. Apropiere imprejurimi. In preajma aproape de; in jur de; circa. Var. prejma prejmet. Origine necunoscuta. Sa gindit la sl. prĕmo „din regiune” (Cihac II 288) cu j de la jur (Iordan Dift. 78); la sl. préžda „inainte” (Miklosich Etym. Wb. 241) preždinu „inainte” (Weigand Jb. XIV 111) sau la sl. sŭ prežda „dinainte”; dar nici una dintre aceste explicatzii nu este satisfacatoare fonetic. Der. imprejmui vb. (a incercui); imprejmuire s. f. (cerc; gard; regiune); imprejmuitor adj. (vecin cu).