PRĂVĂLIÁȘ, prăvăliași, s. m. Comerciant sau negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. Prăvăliașii au tras obloanele. STANCU, D. 23. Prăvăliașii adunau cioburile tăcuți. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 200. O crezuse fata vreunui negustor sau mic prăvăliaș din suburbia tăbăcarilor. ARDELEANU, D. 140. – Pronunțat: -li-aș. – Variantă: prăvăliéș, prăvălieși (GALAN, Z. R. 17), s. m.