4 definiții pentru prăpăditură
Explicative DEX
prăpăditură sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 113r/5 / Pl: ~ri / E: prăpădi + -tură] 1 (Îvr) Prăpădire. 2 (Mun) Om mic și slab Si: (pfm) sfrijitură, stârpitură.
Relaționale
PRĂPĂDITÚRĂ s. v. decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prăpăditură s. v. DECEDARE. DECES. DISPARIȚIE. MOARTE. PIEIRE. PRĂPĂDIRE. RĂPOSARE. SFÎRȘIT. STINGERE. SUCOMBARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
prăpăditúră, prăpăditúri, s.f. 1. (înv.) prăpădire, pieire, moarte. 2. (reg.) om mic, slab, prăpădit; sfrijitură, stârpitură.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prăpăditură
prăpăditură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||