Definitzia cu ID-ul 931531:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
PLÍNGE pling vb. III. 1. Intranz. A varsa lacrimi (de durere mai rar de emotzie de bucurie). Copiii speriatzi din somn se tzineau de fustele mamelor shi plingeau. VLAHUTZA O. A. II 53. Smaranditza a mincat papara shi pe urma shedea cu minile la ochi shi plingea k o mireasa de sarea camesha de pe dinsa. CREANGA A. 4. SHi nimen urma mea Numi plinga la creshtet Doar toamna glas sa dea Frunzishului veshted. EMINESCU O. I 216. ◊ Fig. Vintul plingea prin porumb shi tot lanul plingea cu el. SANDUALDEA U. P. 140. SHi clopotelen limba lor Plingeau cu glas tinguitor. COSHBUC P. I 153. Dea pururea aproape vei fi de sinul meu... Mereu va plinge apa noi vom dormi mereu. EMINESCU O. I 129. ◊ Tranz. Parca... Ishi plinsese toate lacrimile shi acum privea moale buimaca. CAMIL PETRESCU O. II 476. (Cu complement intern) SHi mai greu ofta Plinset K plingea Vaiet Cami scotea. TEODORESCU P. P. 466. 2. Tranz. A jeli o persoana moarta un. lucru pierdut o situatzie dureroasa varsind lacrimi tinguinduse. Copila draga nul mai plinge... Peo piatra capul el shia pus SHi pe vecie doarme dus. MACEDONSKI O. I 156. Ramasa singura plingea cu lacrimi de vaduvie singuratatea ei. EMINESCU N. 3. Boierul plinge timpul cind tzaraa lui era O vaca ce cu lapte pe el indestula. BOLINTINEANU O. 142. Oile sor stringe Pe mine mor plinge Cu lacrimi de singe. ALECSANDRI P. P. 2. ◊ Expr. Ashi plinge pacatele = a ispashi o vina. Cum itzi plingi pacatele K nai tzinut vorbele. JARNÍKBIRSEANU D. 260. 4. Tranz. A compatimi pe cineva din toata inima a avea mila de cineva. Plingeam pe acea nenorocita femeie silita a bea un nou pahar de durere! NEGRUZZI S. I 49. ◊ (Intranz. in expr.) Ai plinge (cuiva) de mila = a deplinge (pe cineva) din toata inima ai parea foarte rau de nenorocirea altuia. Baba se duce in poiata gabuieshte gaina o apuca de coada shi o ia la bataie detzi venea sai plingi de mila! CREANGA O. A. 162. K de sus de pe movila Deoi zvirli ghioaga cea mare Zau tzioi plinge chiar de mila Mai tatare mai tatare!... ALECSANDRI O. 70. 5. Refl. A se vaita a se tingui. Traiesc acei ce vreau sa lupte Iar cei fricoshi se pling shi mor. COSHBUC P. I 194. De asta te plingi stapine? Dapoi de care alta mai Chirica? CREANGA P. 155. Altzii in visuri de inaltzare Se pling deoparte cu ah shi vah! K mereu sufar deo boala mare. ALECSANDRI T. I 377. 6. Refl. Ashi arata nemultzumirea a reclama. Pagubashul sa plins la militzie.