PLÁK s. f. 1. foaie de metal lemn sticla ebonita etc. ♦ ~ aglomerata = placa din ashchii de lemn presate cu diferitzi liantzi; ~ fotografica = placa de sticla acoperita pe una din fetze cu o emulsie fotosensibila; ~ de acumulator = fiecare dintre electrozii unui acumulator care se afla o pasta de materie activa. 2. disc muzical. ♦ a schimba (sau a intoarce) a = a schimba subiectul unei discutzii sau comportarea fatza de cineva. 3. ~ turnanta = disc de otzel sau de fonta prevazut cu shine care rotinduse pe un pivot serveshte la intoarcerea vehiculelor ushoare de cale ferata; (fig.) raspantie incrucishare de drumuri. 4. ~ de fundatzie = fundament de beton al unei cladiri; placa de baza. 5. tabla care este scris sapat ceva. 6. proteza dentara. 7. ~ continentala = bucata relativ independenta a scoartzei terestre de forma unei calote sferice care se mishca in raport cu altele. (< fr. plaque)