pasifloră sf [At: DL / V: (nob) pațifloare / Pl: ~re / E: lat passiflora, fr passiflore] 1 Grup de plante tropicale agățătoare, cu tulpina lemnoasă, cu frunze palmate și cu flori albăstrii, folosite, de obicei, ca plante decorative (Passiflora). 2 Plantă din acest grup, folosită în industria farmaceutică pentru extragerea pasifloralului (Passiflora incarnata).

PASIFLÓRĂ s. f. Plantă tropicală agățătoare, cu tulpina lemnoasă, cu frunze palmate și cu flori albăstrii, cultivată și ca plantă decorativă (Passiflora caerulea); dintr-o specie a acestei plante (Passiflora incarnata) se extrage un produs medicinal calmant.

PASIFLÓRĂ s.f. Specie de plante tropicale din America și din Asia, cu tulpina ramificată și cu flori albăstrii sau albe-roz. [< fr. passiflore].

PASIFLÓRĂ s. f. plantă din America tropicală și din Asia, cu tulpina ramificată și cu flori albăstrii sau albe-roz. (< fr. passiflore, lat., it. passiflora)

PASIFLÓRĂ ~e f. Plantă tropicală ierboasă sau lemnoasă, cu flori mari, albastre, cultivată ca plantă decorativă și pentru fructele ei comestibile. /<fr. passiflore, lat., it. passiflora

*pasiflóră f., pl. e. Bot. Numele latin al planteĭ numite ceasornic (passiflóra caerúlea).

pațifloare sf vz pasifloră

pasiflóră (-si-flo-) s. f., g.-d. art. pasiflórei; pl. pasiflóre

pasiflóră s. f. (sil. -flo-), g.-d. art. pasiflórei; pl. pasiflóre

PASIFLÓRĂ (< fr., lat.) s. f. Gen de plantă din familia pasifloraceelor, cu flori mari, strălucitoare (Passiflora). Există c. 300 specii de p. răspândite în America de Sud, Asia, Africa Orientală și Oceania. Folosite în industria farmaceutică la producerea pasifloralului. În România se cultivă ca plantă decorativă Passiflora caerulea, numită și ceasornic sau floarea pasiunii, originară din America de Sud, cu petale albe-verzui, dublate de o coroniță de radii filiforme la bază purpurii și la vârf albastre, cu pistilul și staminele mari, divergente.