2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
PAIÁN s.n. (Ant.) Cânt coral în cinstea lui Apolo; (p. ext.) orice cânt de luptă și de biruință. [Pron. pa-ian. / < fr. payen].
Enciclopedice
PAIAN (PAIÉON) (n mitologia greacă), divinitate arhaică personificând vindecarea; era socotit și patronul plantelor medicinale. La Homer, el este medicul zeilor olimpieni. Mai târziu devine epitet al zeilor Apolo și Asclepios, care au învățat de la el arata tămăduirii; fiind acum un nume comun, vechile imnuri rituale, numite paiane, îi vor fi consacrate lui Apolo.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Păian v. Pai 6.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: paian
paian substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: Păian
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)