Definiția cu ID-ul 952022:

Jargon

pânzătúră, pânzături, s.f. – (reg.) Batic, basma, năframă; șârincă: „Pânzătură roșe-n cui, / Coconă ca mine nu-i” (Bilțiu, 2006: 51). – Din pânză + suf. -tură (DEX, MDA).