NAPRÁSNIC A naprasnici e adj. 1. Neashteptat neprevazut fulgerator subit. Vedean naprasnicai mirare Cum una pealta se tzinea In bratze strins. COSHBUC P. I 256. Iau venit capitanului un somn asha de naprasnic cit a trebuit sa se culce pe iarba shi sa doarma. SBIERA P. 277. ◊ (Adverbial) Prietinul care mia scriso nu de mult naprasnic shia pus capat vietzii. SADOVEANU P. S. 113. Toate sau petrecut asha de naprasnic k nici el nici nimeni na putut interveni. REBREANU R. II 245. A murit sarmanul naprasnic intraceeashi sara. Otrava intzelegi? NEGRUZZI S. III 428. 2. Iute violent vehement nestapinit navalnic impetuos. Cun salt naprasnic zaporojanul cel carunt disparu in tufe. SADOVEANU O. VII 38. Chiotele unei bucurii naprasnice inabusheau trosniturile focului. REBREANU R. II 206. Sa stirnit un vint naprasnic. CREANGA P. 89. ◊ (Adverbial) Acum se aprinsesera in mine dorintzile de dragoste naprasnic can anii tineri in care ma aflam. SADOVEANU O. VIII 33. Ploua naprasnic zi shi noapte. IBRAILEANU A. 102. SHintruna Tot creshte naprasnic furtuna. COSHBUC P. I 237. ♦ (Despre persoane) Aprig pornit furios. Vornicul descalica... insotzit do gloata naprasnica de boieri shi de slujitori. ODOBESCU S. I 172. 3. Grozav ingrozitor infricoshator uluitor cumplit. Deo naprasnica putere ma resimt insufletzit. MACEDONSKI O. I 29. Naprasnica silnicie a ciobanului nea tzinut alungatzi pe la straini. ODOBESCU S. I 110. Crud e cind intra prin stejari Naprasnica secure. ALECSANDRI P. III 438. ♦ (Substantivat m.; rar) Voinic uriash. Eu! zice un naprasnic cu bratzele vinoase. BELDICEANU P. 62. Batrinul Matei Cirja arempregiurul lui Cinci sute de naprasnici ce vin despre Vaslui. ALECSANDRI P. III 204.