mânecătoare sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / V: măn~, ~nic~ / Pl: ~ori / E: mâneca + -toare] (Reg) 1 Sculare dis-de-dmineață. 2 Ajun al sărbătorii Sfântului Gheorghe, când, potrivit unei credințe populare, vrăjitoarele ar umbla să ia mana vacilor, rodul ogoarelor etc.

mânecătoare f. sărbătoare băbească ce cade în ajunul lui Sf. Gheorghe: în noaptea de mânecătoare se fac farmece și vrăji.

mînecătoáre f., pl. orĭ (d. a mîneca). Noaptea de 22 April, cînd babele umblă cu farmece ca să oprească laptele vacilor și producțiunile cîmpuluĭ dușmanilor lor.

MÂNECĂTOÁRE s. proor, (reg.) proroc. (Ajunul zilei de 23 aprilie se numește în popor ~.)

MÎNECĂTOARE s. proor, (reg.) proroc. (Ajunul zilei de 23 aprilie se numește în popor ~.)

mânecătoáre, mânecători s. f. (Reg.) 1. Sculare dis-de-dimineață. 2. Ajunul sărbătorii sf. Gheorghe, când, noaptea, după unele credințe populare vrăjitoarele ar umbla să ia mana vacilor, rodul ogoarelor etc. – Din mâneca + suf. -toare.