opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Explicative DEX

MOVILÍT, -Ă, moviliți, -te, adj. (Reg.) Așezat, clădit în formă de movilă. – V. movili.

MOVILÍT, -Ă, moviliți, -te, adj. (Reg.) Așezat, clădit în formă de movilă. – V. movili.

movilit, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, N. 123 / Pl: ~iți, ~e / E: movili] (Reg; d. pământ) Ridicat în formă de movilă.

MOVILÍT, -Ă, moviliți, -te, adj. Așezat, clădit în formă de movilă, făcut ca o movilă. Pămîntul acela movilit și plin de buruieni, care-mi mai arăta urma casei unde mă născusem. VLAHUȚĂ, N. 123.

MOVILÍ, movilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A așeza grămadă, în formă de movilă. – V. movilă.

MOVILÍ, movilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A așeza grămadă, în formă de movilă. – V. movilă.

movili vt [At: ȘEZ. VII, 43 / Pzi: ~lesc / E: movilă] (Reg) 1 A ridica, a așeza în formă de movilă. 2 A doborî, a trânti grămadă.

MOVILÍ, movilesc, vb. IV. Tranz. A așeza grămadă, în formă de movilă. Parte din semănături erau pălite la pămînt, legate în snopi și movilite în clăi. DELAVRANCEA, S. 195.

A MOVILÍ ~ésc tranz. A așeza în formă de movilă; a face movilă. /Din movilă

movilì v. a întinde grămadă (ca o movilă): pământ movilit.

movilésc v. tr. (d. movilă). Rar. Adun în formă de movilă: a movili pămîntu.

Ortografice DOOM

movilí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. movilésc, imperf. 3 sg. movileá; conj. prez. 3 să movileáscă

movilí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. movilésc, imperf. 3 sg. movileá; conj. prez. 3 sg. și pl. movileáscă

Intrare: movilit
movilit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • movilit
  • movilitul
  • movilitu‑
  • movilită
  • movilita
plural
  • moviliți
  • moviliții
  • movilite
  • movilitele
genitiv-dativ singular
  • movilit
  • movilitului
  • movilite
  • movilitei
plural
  • moviliți
  • moviliților
  • movilite
  • movilitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: movili
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • movili
  • movilire
  • movilit
  • movilitu‑
  • movilind
  • movilindu‑
 singular plural
  • movilește
  • moviliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • movilesc
 (să)
  • movilesc
  • movileam
  • movilii
  • movilisem
a II-a (tu)
  • movilești
 (să)
  • movilești
  • movileai
  • moviliși
  • moviliseși
a III-a (el, ea)
  • movilește
 (să)
  • movilească
  • movilea
  • movili
  • movilise
plural I (noi)
  • movilim
 (să)
  • movilim
  • movileam
  • movilirăm
  • moviliserăm
  • movilisem
a II-a (voi)
  • moviliți
 (să)
  • moviliți
  • movileați
  • movilirăți
  • moviliserăți
  • moviliseți
a III-a (ei, ele)
  • movilesc
 (să)
  • movilească
  • movileau
  • moviliră
  • moviliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

movilit, movilităadjectiv

  • 1. regional Așezat, clădit în formă de movilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pămîntul acela movilit și plin de buruieni, care-mi mai arăta urma casei unde mă născusem. VLAHUȚĂ, N. 123. DLRLC
etimologie:
  • vezi movili DEX '98 DEX '09

movili, movilescverb

  • 1. regional A așeza grămadă, în formă de movilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Parte din semănături erau pălite la pămînt, legate în snopi și movilite în clăi. DELAVRANCEA, S. 195. DLRLC
etimologie:
  • vezi movilă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „movilit”

Visit YouGlish.com