Definitzia cu ID-ul 502450:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

márca (mắrci) s. f. Marca sigiliu. Mr. marca. It. marca fr. marque cf. ngr. μάρϰα bg. sb. rus. marka). Der. marca vb. din fr. marguer it. marcare; marcant adj. (notabil) din fr. marquant; marcher s. m. (marcator) din fr. marqueur; marchetarie s. f. din fr. marqueterie; remarca vb. (a observa) din fr. remarquer; remarca s. f. (nota observatzie) din fr. remarque; remarcabil adj. (insemnat) din fr. remarquable; mar(c)graf (var. mar(c)grav) s. m. din germ. Markgraf.