MARCA² s. f. I. 1. (Invechit) Stema. Soarele shi luna ce in marca sint aratate Bine ne vesteashte de a mariii sale vrednicie shi dreptate (a. 1786). BV II 311. Miau dat raspuns k. . . ar fi fost marca austrieceasca intrun brad shi locuitorii Moldovei ar fi scoso (a. 1804). URICARIUL IV 91/16 cf. VII 83. Pe bourul. . . shi noi romanii Moldovei in marca tzarei noastre de la stramoshi il clironomiram. AR (1829) 200²/9 cf. GENILIE G. 141/5. In carul de transport al lui Bem. . . sau aflat shi un sigiliu in care se vedeau sapate alaturea marcele (armele insigna) Ungariei shi ale Poloniei. BARITZIU P. A. II 431. Pe acoperamantul de stofa. . . se vede cusuta pajura cu doua capete marca imperiului bizantin. XENOPOL I. R. IV 114. Ospatzul avea loc in odaia spatariei. Era o sala impodobita. . . cu marcile tzinuturilor Moldovei zugravite de jurimprejur pe paretzii albi. SADOVEANU O. X 143 cf. IX 250. ♦ Blazon emblema. Doua paveze din care pe una era marca generalului feldmareshal. CR (1830) 301²/16. Fiindca baietul este curatzal o sal imbrace. . . cun frac nu shtiu mai cum pe bumbii caruia sa fie marca stapinului. NEGRUZZI S. I 298. Marca de familie a Basarabeshtilor era trei capete de arab. XENOPOL I. R. III 118. ♦ (Rar) Insigna. Cf. POLIZU. Epoleturile palashca shi marca de la chivera vei putea sa mi le trimetzi pe Dunarea la Viena. KOGALNICEANU s. 111. 2. Semn (NEGULICI STAMATI D. LM DDRF) in special semn facut pe un obiect sau pe un animal pentru al recunoashte sau a1 deosebi de altele asemanatoare (POLIZU COSTINESCU BARCIANU ALEXI W. SHAINEANU D. U.). ♦ S p e c. (De obicei in sintagma marca fabricii sau marca de fabrica) Inscriptzie cifra desen aplicat pe un produs industrial pentru al deosebi de alte produse (prin indicarea felului locului de fabricatzie etc.). Camera insista k enuntzarea shi inregistrarea marcilor de fabrica sa ramina shi pe viitor in atributziunea Camerelor. GOLOGAN C. R. 119. Ne stringeam roata in jurul lui Buium privind cu ochii lacomi la bogatziile nepomenite ce le scotea. . . sticle verzi mirositoare pinzeturi cu marci aurite. BRAESCU A. 26. Baloturile. . . poarta pe dinsele marci contramarci shi semne care arata locul de origine societatea exploatatoare. SADOVEANU O. IX 320 cf. 297. Colectivul uzinei. . . trebuie sa ridice mereu prestigiul marcii fabricii. SCINTEIA 1952 nr. 2397. Marca fabricii constituie garantzia. . . pentru calitatea buna a produselor. ib. 1960 nr. 4830. ◊ L o c. adj. De marca = a) (despre produse) de buna calitate. Vin de marca; b) f i g. (despre oameni) de seama marcant. Cetatzenii de marca incep sa faca prinsori. CARAGIALE ap. CADE. Un orator de mare marca. . . numea odata orashul Ploieshti Atena. id. O. V 225. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” shi indicind produsul in discutzie) Tip model de fabricatzie. Nellu. . . inchipuia capitala k un fabulos garaj de unde nu lipseshte nici o marca de automobil. C. PETRESCU C. V. 13. O noua marca de coniac. CONTEMP. 1950 nr. 224 2/6. ◊ (Eliptic) Automobilul vira. . . facind front cu alte mashini ashezate pe doua rinduri toate lucioase shi noi toate uriashe shi scumpe k o expozitzie de marci. C. PETRESCU C. V. 78. ♦ Marca de incarcare = insemnare facuta pe flancul unei nave pentru a indica potentzialul ei maxim de incarcare. 3. F i g. Semn distinctiv trasatura specifica; pecete. Cuvintele sint tzarushile idiotismul este marca iar stilul este natzionalitatea unei limbi. RUSSO S. 93. Brezeanu este. . . unul dintre rarele fenomene cari pune adine marca lor pe o intreaga epoca artistica. CARAGIALE O. III 186 cf. ODOBESCU S. I 218. Opera poetica a lui Mihail Eminescu a imbogatzit patrimoniul limbii natzionale cu expresii cuvinte constructzii care poarta marca geniului sau. ROSETTI S. L. 58. Acolo unde exista caracteristici gramaticale desigur nu se poate spune k topica e singura marca. SCL 1957 443 cf. 1956 195. II. 1. Fisa de metal de os de sidef etc. care in baza unei conventzii poate inlocui banii. V. j e t o n. Cf. PONTBRIANT D. COSTINESCU. Pascarii. . . cereau bani shi nu mai vroiau sa ieie marci cum era pina acum. CONTEMPORANUL VI_1; 117 cf. SHAINEANU D. U. ♦ Fisa de metal cu numar de ordine cu care muncitorii ponteaza prezenta la lucru. Cf. V. ROM. decembrie 1953 169. 2. (Adesea determinat prin „de sigurantza”) Bucata de shina vopsita in alb ashezata transversal intre doua linii de cale ferata care se intretaie pentru a indica vehiculelor pina unde pot inainta fara pericol de ciocnire cu vehiculele care circula pe cealalta linie. DICTZ. ◊ E x p r. A face (sau a avea) marca buna = (despre trenuri) a fi bine garat. CV 1950 nr. 5 30. Pl. : marci shi (invechit) marce. Din ngr. μάρκα fr. marque. Cf. germ. M a r k e.