2) mar n. pl. mere (din mer cum zic pina azĭ Mrom. d. lat. pop. mêlum cl. málum vgr. mélon dor. málon; it. mela). Fructu maruluĭ de forma sferica turtita: mere paduretze cretzeshtĭ domneshtĭ. Maru luĭ Adam proeminentza care se afla la gitu omuluĭ supt gusha shi care e formata de cartilaginea tiroida. Maru lupuluĭ 1. rasfug dalac 2. curcubetzica. Adv. A bate pe cineva mar al pĭersica al bate raŭ (cu vinataĭ k pe coaja maruluĭ lovit). A fi satul k de mere acre a fi foarte plictisit de ceva. SHi mara pl. mere (Ban.).