jérbie f. (ung. zseréb, seréb, jurubiță, rudă cu jerebie și și cu vĭarbă, precum și cu germ. garbe, fr. gerbe, snop. V. jerebie). Jurubiță. Fig. Jerbie de lumină, fascicul de lumină (Vlah. Rom. Pit. 100). – Dim. jerbioară și jerbiuță. În est jărbie, pop. jărghie: o jărghiuță de pămînt (Neam. Rom. Pop. 1, 573). Și jîrbiuță, pop. jîrghiuță și jîghiuță.

jerbie, -biei gen. a.