2 definiții pentru jucuție
Explicative DEX
jucuție sf [At: DA / V: jăc~ / Pl: ~ii / E: jucuți + -ie] (Îrg) Executare a unei hotărâri judecătorești Si: (îrg) jucuțire.
jăcuție sf vz jucuție corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: jucuție
jucuție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
jăcuție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
jucuție, jucuțiisubstantiv feminin
- 1. Executare a unei hotărâri judecătorești. MDA2sinonime: jucuțire
etimologie:
- jucuți + -ie. MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.